luni, 1 iunie 2015

Durerea altuia

Aveam o prietenă bună, ziaristă de succes.Mă duceam în fiecare zi la ea și îi tot povesteam despre zilele mele negre.Mă asculta cu atenție, zâmbind îngăduitor. Un an,doi,trei .Problemele mele erau primordiale și vitale.Într-o zi,am aflat de la altcineva că suferea de cancer.Șoc! Nu mi se plânsese niciodată! M-am dus agitată să o întreb dacă e adevărat și am vrut să știu de ce nu mi-a zis și mie."Pur și simplu nu m-ai întrebat niciodată dacă am probleme". Ciudat...De ce credem că noi suntem centrul universului? În viața fiecăruia poate exista o năpastă. De atunci știu că prima întrebare pe care trebuie să i-o adresez unui om este:"Tu ce faci?Tu ești bine?" Dar mi-a luat ceva timp să pricep asta. Prietena mea nu mai trăiește...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu