Un preț ca floarea de mai

Nu m-a salvat nimic de la singurătate
Nici parfumul gloriei
Nici iubirea pătimașă
Nici țara pe care s-o iubești ca un general în rezervă
Nici avalanșa tinereții
Nici verdele cărnos de mai
Nici amintirea duioasă a mamei mele
Dumnezeu stătea pregătit să se îndure
Dar iubirea pentru El nu m-a salvat de la singurătate
Am dat tot ce aveam pentru un preț de nimic
Doi bănuți mi-au rămas
Și degetele pline de

Dovinna în Christian Dior,1956

Cerneală
Și drumul
Și ironia
Eram sub acel pod când cădea Paul Celan
Eram fir de iarbă când murea Albert Camus
Credeam în Jean Paul Sartre și purtam rochia roșie
Un timp n-am fost eu
Aveam un zâmbet de împrumut
Și cheia numelui meu
Mă numeam într-un fel
Nu m-a salvat de la singurătatea nici lumea râzând în hohote
Nici plansul ei
Oricum numele nu-mi folosea la nimic
Dar bine că în orașul acesta oamenii citesc poezii
Și nu le iau în serios
Cărțile se rostogolesc de pe raft
Și eu trag linie